Arhive blog

Cum moare

Scris de Melancolique

Pasiunea. Chiar așa: cum moare pasiunea? De fapt, ce dracu mai este și pasiunea asta? Răspunsuri sunt atât de multe încât nici măcar nu pot să găsesc o definiție care să-mi aparțină așa că mă mulțumesc să copy/paste-uiesc puțin din prietenu DEX. Ia să vedem ce zice el PASIÚNE, pasiuni, s. f. 1. Stare afectivă și intelectuală deosebit de intensă și stabilă, manifestată ca o tendință care polarizează procesele psihice ale omului, determinându-l prin intensitatea efectelor sau prin permanența acțiunii lor. ◊ Loc. adv. Cu pasiune = înflăcărat, entuziast; intens. 2. Înclinație vie, însoțită de plăcere pentru obiectul studiat sau pentru profesiunea exercitată. Dorință, aspirație. 3. Dragoste puternică față de o persoană (de sex opus). 4. Tendință puternică și nestăpânită însoțită de o preocupare excesivă și obsedantă pentru satisfacerea unor dorințe (reprobabile); patimă, viciu. S. (Concr.) Ceea ce constituie obiectul unei pasiuni (1-4). 6. Gen muzical înrudit cu oratoriul, dar al cărui text este întotdeauna inspirat din patimile evanghelice; bucată muzicală aparținând acestui gen. [Pr.: -si-u-] – Din fr. passion, lat. passio, -onis, germ. Passion.
Sursa: DEX ’98

Din toate explicațiile de mai sus o să mă opresc la una singură și cred că te-ai prins deja că este vorba de cea de la nr.3 😀 Cei care citesc această postare și în plus se află și într-o relație sunt rugați să contrazică tot ce va fi scris sub rândul ăsta, dacă pot, ceilalți luați un pix și-o foaie și pregătiți-vă să notați, vă poate fi de folos pe viitor.

Bun, să-ncepem! Relațiile între oameni încep să se contureze undeva în perioada adolescenței, vorbim despre relații care implică atracție fizică, nu despre prietenii sau simpatii. Cam atunci începi să realizezi că e bine să împarți cu cineva bucurii, necazuri, secrete sau lucruri intime, cu alte cuvinte, cauți o persoană prin intermediul căreia să-ți ușurezi sufletul, aceasta știind despre tine mai mult decât orice altă persoană, un psiholog cu care te futizezi. Grozav, dar asta este perioada cea mai frumoasă din viața unui cuplu…Este foarte mic numărul celor care se căsătoresc din interes și apoi divorțează, majoritatea celor care ajung la tribunal din acest motiv fiind cu siguranța la un moment dat un astfel de cuplu despre care ți-am zis mai sus. O pereche de oamenii care rezonează și care simt viața cu aceeași inimă. Și totuși ajung să se despartă. De ce? Te-ai întrebat vreodată? Cum la început, doi oamenii care acum divorțează, păreau o singură persoană, iar acum parcă nu s-au cunoscut niciodată? E simplu: moare pasiunea care înainte ținea lipite două suflete și care dădea fluturi în stomac.  ”Dar cum se ajunge să moară pasiunea?”-ai putea să întrebi tu acum. Urmează 3 motive inevitabile pentru care gravitația orizontală-pasiunea-ajunge să se rodeze atât de mult încât se transformă în antipatie.

1.Prima beție – este valabilă în majoritatea cazurilor la bărbați. Am un prieten care spunea așa: ”Să nu te însori până nu te-mbeți muci cel puțin o dată și până nu vezi ce face prietena ta în cazul ăsta”. Foarte adevărat aș spune eu căci, atunci când bea, omul își arată adevărata față. Unii sunt veseli, alții devin violenți, dar, cu siguranță, toți trebuie să ajungă acasă. Și ce poate fi mai umilitor pentru o tânără domnișoară decât să fie văzută carând un bețivan pe stradă? E adevărat, cu asta vezi dacă ai pe cine să te bazezi și cu cine te înhami la drum, de ambele părți, darrrr…bulește pasiunea. Nu cunosc vreo femeie careia să i se întărească sfârcurile când vede vreun alcoolist. Ați zice că e vina bărbaților în exemplul ăsta, nu? Nu întotdeauna…căci și femeile se îmbată. Și noi bărbații chiar nu avem o problemă să cărăm femei băute în cârcă. Ne antrenăm din copilărie cu alți prieteni, nu asta e problema noastră. Femeile bete au un mare defect, de la urechea internă cred. Vomită. E, pentru bărbați, asta e clar moartea pasiunii.

2. Baia – ai trecut peste prima bețivăneală și nu ai fugit, ăsta e al doilea hop. V-ați mutat împreună, puteți să mergeți în plua goală prin casă, futere fără să îi bagi mâna-n gură să nu te audă bunică-ta din camera cealaltă, ba mai mult, acum ai liber cât vrei tu s-o tragi de țâțe când trece pe lângă tine spre bucătărie sau când își schimbă maioul. Ce mai vrei, e paradisul pe pământ? Asta ți-ai dorit mereu, însă nimeni nu te-a pregătit de acasă pentru prima căcare a nevestei. Vedeți voi fetelor, noi, bărbații, nu puteam să ne imaginăm că voi, femeile, faceți și caca. Pentru noi, voi intrați în baie numai să vă aranjați și să vă spălați, hai…cel mult să faceți pișu. Dar nu caca!  Și totuși sunteți oameni și voi și la un moment dat, după 3-4 zile de concubinaj, vă hotărâți să mergeți să scoateți nămolul de pe șanț. Asta e singura armă cu care o amantă poate învinge o nevastă. Noi suntem simpli, nu înșelăm că nu suntem înțeleși sau că n-avem parte de sex oral, nu. Înșelăm pentru că amantele nu fac caca. Paiunea și căcarea pur și simplu nu au loc în aceeași propoziție, darămite în aceeași cameră. Și totuși unii trec și peste asta, eu unul am reușit :-D, și ajung la ultimul hop.

3.Timpul – este ultima barieră în calea pasiunii. Oricum cu cât înaintăm în vârstă descoperim la partenerul de viață multe lucruri care ne plac sau poate și mai multe care nu ne plac deloc, dar cumva reușim să trecem peste cele neplăcute și ajungem să avem pe la 60-70 ani o relație care seamănă mai mult cu o prietenie. Și sunt sigur că așa este cel mai bine, e puțin mai ciudat să-ți imaginezi doi septuagenari iubindu-se la pielea goală. Dar până să ajungi la 70 de ani într-o căsnicie, trebuie să treci de o vârstă critică ce diferă de la om la om, dar care oscilează undeva între 40-45 de ani. La bărbați, asta e perioada când mergi la baie și vezi doar un jet galben de sub burta crescută atent cu bere, iar la femei, cei trei colăcei de sub țâțe le obligă să umple cada cu apă doar de două degete conform Principiului lui Arhimede în ceea ce privește fluidele. La asta se mai adaugă și gravitația care face pielea să se lase, mai pui și ridurile și chelia, vergeturile și gata. S-a dus dracu pasiunea. Și știi ceva? Exact așa trebuie să fie. Nu fugi să cauți ceva mai tânăr, nu vei întineri. Caută să faci loc prieteniei și lasă pasiunea să plece. Ai avut destule șanse să fii pasional, dar nu ai putut pentru că el era beat ca un porc sau pentru că ea a vomitat pe pantofii tăi.

Așadar, pasiunea este, se pare, doar o prietenie în devenire, pentru cei mai fericiți, iar pentru cei mai puțini fericiți, o ” tendință puternică și nestăpânită însoțită de o preocupare excesivă și obsedantă pentru satisfacerea unor dorințe (reprobabile); patimă, viciu.”


De la un metrosexual pentru un kauflandsexual

Scris de Melancolique

Femeile… ce încântare să le urmărești când merg tacticos, așa… în ciuda noastră. Și parcă mai al dracu e efectul atunci când omul cu sâni are și cracul epilat, lucios, dichisit. Și machiajul… ah! Mă ia cu cu tremurici numai când mă gândesc. E clar! Femeile sunt o încântare  pentru ochiul bărbătesc, domnule,  iar dacă se hotăresc ele să fie și mai atrăgătoare prin mijloace specifice gen: epilat, machiat, coafat, parfumat și iar epilat, dar de data asta mustăți, părul de pe cur și din alte locuri mai sensibile, ești un om terminat.

Vezi dumneata, cică omul se trage din maimuță și într-un fel e normal ca lui să-i crească păr în anumite locuri, dar, prin niște eforturi incredibile, femeile reușesc să facă uitată prezența sa. Nu se poate spune același lucru și despre bărbați, sau cel puțin nu despre toți. Uite d-aia, eu Melancolique, cel mai celebru metrosexual de pe blogu ăsta, mă ridic astăzi în picioare și îmi permit să dau câteva sfaturi celorlalți bărbați mai delăsători care-mi fac specia de râs. Nu de alta, dar chiar și mie îmi vine voma-n gât la vederea unor colegi de-ai mei. Așadar, dragă prietene purtător de izmene, urmează 5 reguli simple ca tu să te transformi din colegul ăla despre care vorbesc toate fetele din birou ca fiind ”interesant, dar…” în băiatul care ”ai văzut ce atent e la…” Să-ncepem!

1 – Dacă te uiți în oglindă și nu poți să delimitezi o sprânceană de cealaltă, e cazul să scapi de circa 1 cm de păr și de preferință de cel din dreptul nasului. Dacă nu suporți penseta, poți să încerci liniștit cu o lumânare aprinsă sau chiar cu bricheta. Vei vedea apoi că fața ta nu este monomimică și poți să arăți și tu mirat atunci când vezi ceva deosebit. Ai să vezi că poți să râzi în hohote liniștit fără să pară că ai o lipitoare pe frunte.

2 – Dacă sunt sub O grade afară și tu nu mai poți să respiri după 10 metri de mers și te simți de parcă ți-a fi turnat superglue în nas, e clar: e cazul să iei o forfecuță sau orice altă sculă de debitat și să-ncepi să tunzi ce-ți crește înăuntrul nărilor. Pe lângă faptul că o să mergi mai repede și mai mult, o să scapi de insuportabila datorie de a face biluțe. Bine, acum dacă ești unul dintre cei care se relaxează modelând ”mucios”, e greu să te gândești că nu o să mai cu ce să te joci, dar lasă-mă să-ți zic doar un cuvânt: ”prenandez”!

3 – Gulerul cămășii, al tricoului, al sacoului sau al jachetei ar trebui să fie singurul element ce delimitează corpul de cap. Știu că, într-un exces de creator de modă sau pur și simplu, simțindu-te mai viril, tu crezi că stuful ăla de pe piept care iese peste guler ar putea să fie atrăgător, dar știi ceva? Nu e. E chiar grețos. Dacă vrei tu, e echivalentul coafurii afro la poalele unei femei. Adică da, e misterioasă, dar totuși respingătoare. Ia o forfecuță și taie-l, o să vezi că nu doare deloc și scapi și de mătreța de pe piept.

4 – Niciodată, dar niciodată să nu te dai cu antiperspirant peste flocii de la subraț! Rezultatul final al unei astfel de acțiuni, din punct de vedere al mirosului, este același cu al amestecării unei cepe călite cu ciorapi transpirați și apoi să dregi totul cu zeamă de varză peste care să adaugi săpun. Nu merge și gata! E mai simplu o dată pe săptămână, sau o dată la două săptămâni, să pui mâna pe o mașină de tuns sau pe un aparat de ras de unică folosință și să-ți aranjezi axila. Barba nu-ți miroase ca subrațul și totuși o îngrijești, nu-i ciudat?

5 – Ca și burta, părul are efectul de mascare al părților ce nu ar trebui mascate uneori. Știi bine la ce mă refer. Cu cât este mai mare iarba, cu atât trebuie să fie mai mare râma ca să poată să respire. Nu mai vorbim că sunt semnalate cazuri când, pe parcursul unei zile, prepuțul face ce a fost proiectat să facă și anume, să dezbrace și să îmbrace membrul. Ai văzut ce senzație nașpa ai când părul pubian se atașează prea mult de restul părților culisante. Deci nu, nu încerca să depășești 1 cm în lungime, nu te ajută cu nimic un păr mătăsos în zona aia.

Cam atât. Aaa, să nu aud comentariile legate de vârstă, orientare sexuală sau alte motive de genul că nu pun botul. Nu zic ca de mâine să văd numai picioare bărbătești epilate, prin autobuz, nu cred că aș vrea s-o văd pe colega mea de pat făcând schimb de creme cu vreun dârlău coleg de serviciu, nu! Nu aș vrea asta, dar nici nu aș vrea să mai trec pe lângă vreun bărbat și să mi se acrească fața involuntar. Nu aș mai vrea să miros cururi de cetățeni ce fac ciorchini ca oile la cur că deh… ”numai fomeile se spală după ce fac caca”. Ție ți-ar plăcea să simți că te freci de șmirghel atunci când mângăi o femeie pe picioare? Pariez că nu…