Cum să faci haz de necaz!

Scris de Redsky

De fiecare data cand merg la coafor, desi am aceeasi coafeza de multi ani, am  emotii, ca la dentist, sa nu-mi greseasca dintele rau si sa-l gaureasca pe cel bun, sa nu-mi nimereasca o tunsoare sau o culoare cu care sa ma chinui cateva luni pana dispare!

Cum de regula de ceea ce ti-e frica nu prea reusesti sa scapi, am nimerit si nuante care bateau gratios spre verde, desi eu dorisem saten, saten inchis cand eu am vrut blond… dar in general, iese ceea ce vreau eu. Cand nu iese, ma resemnez si incerc sa ignor “accidentul ecologic” intamplat la mine in cap. Am tendinta de a exagera, ori tuturor le place cum imi sta, ori nici nu remarca schimbarea.

Recunosc ca de multe ori nu stiu ce vreau si nu ma exprim su-fi-cient de clar, iar coafeza are predilectie in a-si utiliza cu maxim de randament foarfeca. Asadar ieri, satula sa tot fiu blonda plana si extra dreapta, am plecat cu ideea unei ondulari de acasa, un permanent, ceva, doream un nou look. Ei si cand s-a pus morisca taietoare in functiune, am regretat instant…dar prea tarziu! I-am zis macar sa-mi lase ceva sa-l pot prinde cand stau pe acasa…Cred ca i-a scapat aluzia asta! A retezat cu dusmanie si insistenta vreo jumatate de ora, i-as fi zis sa se opreasca, dar franjurase deja o parte si ma gandeam ca nu pot ramane inegala. Dupa terminarea desfasurarii de forte, m-am uitat cu mila la pletele mele, vaduvite in mare parte de lungime, latime si inaltime. Din oglinda ma privea un cap aranjat, coafat, tot drept ca n-am cazut la pace cu onduleurile si…cam scurt!

Acum necazul s-a produs, ocolesc cu indaratnicie oglinzile cateva zile pana ma obisnuiesc ca ciudatenia ce se reflecta sunt eu, mai trag din cand in cand de el, poate se mai lungeste, il dau in dusmanie dupa urechi sa nu-mi mai fluture pe fata si… promit solemn sa n-o mai las sa atinga foarfeca in graba, am regenerat suficient de data asta cat pentru vreo cateva urmatoare dati!

Anunțuri

Posted on Mai 3, 2011, in Cu ochii cât cepele and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 6 comentarii.

  1. pana la urma esti nevoita sa te impaci cu propria imagine. Eu am avut experiente legate de coafeze cu atitudine si de atunci le evit. Pe parul blond, orice defect e mult mai vizibil. Imi amintesc cand m-am facut prima data blonda. Nuanta mea naturala era roscat spre blond. Si vroiam, un blond platinat. Prima experienta am avut-o cand m-am vopsit la coafor si am facut alergie. Apoi, decid eu sa ma vopsesc acasa. Inspirata optiune! Era prin ’92 si nu se gaseau vopsele si oxidanti pe toate drumurile. Imi pun vopseaua in par, si astept. Si astept. In cele din urma ma spal. Culoarea iesise de un galben ca si puii de gaina. Cand dadea cu ochii de mine, pe Mirciulica il pufnea rasul. Era deja seara, tarziu. Ce sa fac? Ca sa indulcesc violenta culorii, pun cateva picaturi de esenta mov, in apa si clatesc. Imi ies tot felul de nuante, de la mov-argintiu, orange, violet si gri. Magazine deschise noaptea nu erau asa ca, ma culc. A doua zi, dimineata, in drum spre birou, ma uitam sa vad ce reactie au oamenii pe lang care trec. Nimic. Ajung la birou. Ma cheama presedintele judecatorie pentru nu stiu ce dcument si da cu ochii de freza mea. „Fata mea, ce frumoasa freza ti-ai facut. Ai fost la casa de moda”? Devin atenta sa vad daca ma ia peste picior. Ii spun ca m-am vopsit acasa. “Foarte frumos. Vezi, nevasta-mea da o gramada de bani sa se vopseasca la Cluj si nu-i iese atat de bine”.
    Asa ca, putem sa o patim si noi, nu numai coafezele.
    Aaaaa, am uitat sa zic ca tenul meu roz contrasta puternic cu galbenul din par. 🙂

  2. La mine necazul e altul, mereu am senzatia ca imi lasa parul prea mare, ii tot spun sa mai ia, ala nu, ca nu da bine, eu insist, ala ia cu varful varfului de foarfeca si salut, peste 3 saptamani ne revedem 😀

  3. ideea e ca tu si cand gresesti, iese bine 😀
    intre timp m-am obisnuit, a mai crescut nitel sau l-am obligat eu s-o faca, mi-am cumparat niste ustensile ajutatoare si merge si prins, deci problema e deja rezolvata!

  4. Anca, am mai avut un episod neispirat cu coafezele. Se purta pe vremea aceea onduleul permanent spiralat. Si zic, sa-mi pun si eu. Ma duc la coafor si era libera o tinerica. Era atat de emotionata incat de la 3 pana la 5 mi-a tot lural parul, spiralat. La ora 7 mi l-a spalat si m-a intrebat.”Sa vi-l aranjez?” Dupa 4 ore, nu. Pana si eu, care eram culmea rabdarii pe vremea aceea mam saturat. Si mi-am aranjat parul acasa, imediat ce am ajuns cu cateva spalari. Vreo 2 saptamani l-am tinut ridicat in coada, sa nu se vada se coafura fantastica aveam.

  5. Inseamna ca toate avem astfel de patanii cu coafezele Si eu am patit-o.
    Oare s-au inteles la vreun congres sa taie si sa rada tot? 😆

  6. Ce rau da voi, cu aranjatu parului…Cu castronu se mai tunde? :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: