Armata la români

Scris de Zaqk

De ce consider eu ca armata romaneasca nu numai ca nu era, dupa cum se zicea din batrani, “formatoare de barbati” ci din contra, un mecanism de distrugere al oricarei urme de demnitati umane.

Am mai scris deja despre intamplarile mele cu armata romana. Prima data cu recrutarea, apoi cu spitalul militar. Nu ma mai repet in privinta lor. Ideea e ca a fost o experienta traumatizanta. Insa nu a fost singura data cand sistemul m-a preluat, m-a macinat bine si apoi m-a scuipat afara, bucuros ca totusi, dupa atatea ore, inca imi pastrez demnitatea umana.

La una din vizitele la centrul militar din judet am nimerit si in plin proces de renovare a unui birou de superior. Responsabil pentru asta era un … nici nu stiu de grad avea, dar e mai putin important. Ideea e ca asta se plimba prin zona ca la ma-sa pe tarla, latrand ordine in stanga si in dreapta. Se uita la noi si alege vreo 4-5 dintre noi, care aratau mai rasariti. Eu eram printre ei. Unul incearca sa protesteze si primeste prompt, una peste cap, cu cuvintele de imbarbatare: bai, aici esti la armata, nu la ma-ta acasa. Vad in privirea individului ca ii dau lacrimile. Umilinta este maxima. Imi inclestez dintii pana la scrasnet. Ma uit cu ura la soldatul respectiv, insa nu e echipat corespunzator sa priceapa ce se intampla. Pentru el e inca o victorie asupra alora cu scoli la activ. Probabil nu numara mai mult de 4 clase in spatele lui, dar a prins un loc cald in armata unde brutalitatea lui este apreciata si a ramas acolo, pe vecie.

Scopul lucrarii este de a masura si taia mocheta pentru biroul superiorului. Munca fizica si putina intelectuala. Partea noastra este de a muta mobilierul pentru ca de partea cu taiatul se ocupa “geniul” soldat. Mutam mobilierul afara pe hol apoi trecem la tinut capatul ruletei pentru a masura distantele. Optiune simpla: camera cu unghiuri drepte, dar neregulata. Asa:

Solutia ideala de masurare?
Masori pe bucati latimea camerei si aduni. Solutia geniului ales: pune ruleta pe mijlocul lungimii camerei si duci in capatul celalalt. Normal ca a facut o dunga oblica, precum aia cu rosu din desen. Incercarile noastre de a-i clarifica situatia si modul corect de masuratoare au esuat. Replica favorita a fost: pai ce, credeti ca daca aveti scoala, sunteti mai destepti? In gandul meu ii ziceam: da, uite ca suntem, ca esti prost de dai in gropi. Am lasat cum a vrut el. Am taiat mocheta, am intins-o si, surpriza, e prea lunga… oare de ce? Am trecut la taierea surplusului. Geniul era multumit de rezolvarea situatiei si cum a gestionat el echipa de “oameni cu scoala”, dovedind, inca o data, ca armata este suficienta, educatia ei este cea mai buna, ca scoala vietii bate orice alta scoala! Mai era si o alta concluzie, ca armata face din om, neom. Dar asta era doar a noastra, pentru ca el avea si probabil ca are inca, o alta parere!

Da, armata este buna! Este buna sa prosteasca. Sa umileasca omul. Sa distruga orice urma de demnitate in individ. Viva!

Posted on Martie 29, 2011, in Cu ochii cât cepele and tagged , , , . Bookmark the permalink. 19 comentarii.

  1. Slavă Domnului că nu am avut „plăcerea” de-a face armata, cre’că aş fi stat mai mult la carceră! Am avut o singură experienţă cu oastea atunci când am fost la recrutare prin liceu… m-au trimis la spitalul militar şi am şi-acum pe cartonu’ ăla bulină neagră de la aşa-zisul psiholog/psihiatru de la unitate. Îmi cam dau seama cum ţi-a fost în armata şi te compătimesc…

  2. Din fericire n-am facut! A venit legea noua exact la timp si m-a scapat!😀
    Dar am studiat fenomenul😉

  3. Eh, eu n-am scapat. Eu am facut toate sase luni de armata. Dar ai dreptate cu gradatii. Fruntasu nostru, copil de la tara fara scoala , Puiu il chema, Muiu i se zicea, era foarte mandru ca are ingineri sub comanda. A incercat el cat de cat sa ne reguleze, dar cand i-am spus ca in cateva luni o sa avansam mai repede si mai mult decat el in grad si vom vorbi mai mult atunci, odata a lasat-o mai moale. Asa a si fost numa ca dupa ce ne-au avansat ne-au trimis la unitatile din orasele natale , si cred ca s-a zgariat pe ochi de ciuda. Hihihihihihihihihi

  4. Eh ! Mie din toata armata mi-a placut si tin minte faza aia la recrutare, cand umblam topless pe culoarele centrului de recrutare, cand ne pretzaluiau ca cam (!) cum stam cu toate celea ! Atatea gagici laolalta si la un loc (!) cipandelu’ meu nu mai vazuse ! dap nici d-atunce incoa si nah! cum sa nu tii minte!

  5. @pepe: buna treaba!

    @mishule: ai avut noroc! io n-am avut multe gagici!

  6. Bai, io am recoltat griu si porumb la foc automat !

  7. Bai, imi pare rau!

  8. nici eu n-am facut armata!

  9. @gg, fata, cum voiai sa faci armata?!?! Ai avut gand de duca la academie?

  10. @ Zaqk ! 15.04
    Da, dom’le, am avut noroc precum zici, ca de cand am avut norocu’ ala nu am mai avut trac !

  11. Georgiano, ce te bagi? Nu vezi ca in seara asta e postare de beieti? Azi este exclusivist.

  12. Armata este un rau necesar! Asta este parerea mea, indiferent cine s-ar ridica sa ma combata!

  13. @mishulake: io ma gandesc ca cel mai bun lucru la recrutare era ca doctorul sa fie o femeie buuuuuuuuna de tot, sa le arati militarilor ca stii sa saluti😀

    @minoki: poate vrea sa faca armata, mai stii?!?!

    @virtualkid: da, de acord, este un rau! punct.

  14. Măi, io-s destul de coaptă ca s-o fi prins ca studentă. Cred că după mine s-a și scos din programă.
    Deci, aveam o idioată de comandantă de pluton care făcea instrucție cu noi pe aleile facultății, de se crăcănau colegii noștri de râs când ne vedeau cum băteam pas de front, cum duceam arma la umăr și ce fleșcăite arătam când ne dădea aia ”Pe loc repaus!”.
    Dar ce mă irita pe mine cel mai tare era nu faptul că mă băteau bocancii, că erau cred din piele de hipopotam, ci faptul că nu ne dădea voie machiate când eram îmbrăcate ”militar”. Asta însă n-o împiedica pe farfuză să vină boită până-n urechi, deși și ea purta haina armiei române. Standardele astea duble mă scoteau din sărite!
    Și nu ne dădea voie nici să ne luăm de mână sau să ne pupăm cu prietenii noștri când eram îmbrăcate așa, după ore, că cică necinstim haina militară…
    Dar și eu le-am tras-o! În anul al doilea, am rămas borțoasă, așa că m-au scos din evidențele militare, pentru că găsisem o modalitate mai utilă și plăcută să servesc patria: îi făceam urmași, viitori soldați! :)))))))))))))

  15. ha, ha!
    buna treaba! da’ soldatii aia au fost chiar soldati? sau i-a prins legea noua s-au scapat?😛

  16. @ silavaracald ! 00.00 !!!!
    Parca vad si acum pe aleile Politehnicii bucurestene trupele de fete marsaluind cu cantec inainte
    „Traiasca Ceausescu, traiasca Tricolorul! Traiasca-n libertate Maria-sa Poporul”
    Cine stie , sa nu uite, cine Nu, sa ne asculte. Si sa ne creada.

  17. mishulake, asta n-ai inventat-o, nu? Adica, e epic!

  18. @ Zaqk ! 10.21
    Nu , e pe bune, pe foarte bune, parol!

  19. Mdeah, vremuri bune alea :))))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: