Examen la şcoala de şoferi

Azi e joi. Femeile-s la putere! Dar nu de oricare, ci de-aia cu ”cai” în față. Cu alte cuvinte, doi colaboraci cu fustă, măsurându-și forțele cu misoginii ăia în uniformă polițiștii români. De obicei, învingem. Dar nu neapărat de prima dată!😀

Scris de Redsky

N-am fost niciodată o împătimită a volanului; am considerat condusul o necesitate. Aveam la vremea aceea două maşini la dispoziţie (nu ambele ale mele!) deci era loc de dat în stambă şi mi se iţise o provocare: pot sau nu să reuşesc?

După o şcoală uşurică şi halit manualele cu tot cu scoarţă, m-am prezentat la examen. Am dat sala şi am luat-o cu brio (a fost de departe cea mai simplă teorie de învăţat din cariera mea de piatră de examene de până acum).

Ne-am încolonat, maşini şi aspiranţi la titlu, şi am demarat uşurel. Spaima cea mai mare era o oprire în pantă, chiar la câţiva metri de ieşirea din curte. N-am fost eu prima; am făcut o cruce în gând şi mi-am calibrat ochelarii ca să văd ce se întamplă mai departe. Drumul până la şoseaua principală era un fel de alee fără semne de circulaţie sau dungă de demarcaţie a celor benzi. Vreo câteva tinerele se tot urcau, conduceau 5 metri şi coborau radiind din toţi obrajii. M-am gândit:”Hai că-i ok, asta pot s-o fac şi eu!” Atâta, că zona cu peisaj simplificat s-a terminat şi am intrat într-una din cele mai tranzitate căi de intrare în oraş: Calea Sagului. Hait! Se complică situaţia. Deja inima îmi urcase în gât, presupun, altfel nu-mi explic cum pulsa printre amigdale; mâinile îmi transpirau abundent; o timidă baltă se iţea pe podeaua maşinii, iar urechile îmi vâjâiau de parcă mergeam cu un avion incomplet izolat fonic. (Da, ştiu că nu există, dar eu simt complicat!).

La un moment dat, poliţistul-examinator a coborât şi a dispărut într-o clădire de pe marginea drumului unde se comercializau maşini. Acum, privind cu maturitate în urmă, înclin să cred că a făcut un drive-test prin oraş la oră de vârf, cu mici devieri de drum Lugoj-Buziaș-Arad, altfel nu-mi explic cum a putu să stea mai mult de o oră înăuntru. Timp în care eu, aţi ghicit! am fiert la foc mic, înăbuşită de emoţii şi aproape isterică de stres şi dorinţa de a-mi arăta “ne-cunostinţele” în materie de condus. Cu totul neaşteptat ,a apărut turbat şi a lătrat duios: ”Dă-i drumul”. Am demarat domol şi am intrat în modul exersat la şcoală, ajungând într-un trafic aglomerat la maxim, printre camioane şi tot felul de maşini turate şi încinse de atâta vânzoleală. Tipul spumega în continuare şi m-a gratulat cu o remarcă acidă: ”Să nu te mai prind că pui frână cu ambreiajul!” Ei,da! acesta a fost momentul în care m-a rupt în două. La vremea aia habar n-aveam că se poate pune frână şi fără, şi mă uitam în teroare crescândă cum se apropie maşina din faţă. Gâtuită şi periculos de aproape de a mă face pilaf, întreb: “Acum pot să pun frână?” Examinatorul a urlat furibund:  “Normal!!!”

Nu mă descurc prea bine cu cei care urlă extrem de aproape spre direct, în urechile mele, aşa că piciorul de pe acceleraţie a început să tremure convulsiv şi maşina să moară, de vreo 100 ori în 3 secunde. Totul a culminat în sensul giratoriu unde ar fi trebuit să dau prioritate unui autobuz, dar cred că, după atâtea urlete, putea să vină și Intercity de Budapesta, cu 50 de vagoane de marfă, că nu m-aş fi prins că trebuie să-i fac loc! Drept urmare, m-a poftit jos şi mi-a urat “Te pregăteşti şi vii data viitoare!”

Am fost devastată, înfrântă şi umilită la modul superlativ pentru mai multe vieţi. Adevărul e ca habar nu aveam să conduc, eram nesigură si obişnuită să execut întocmai ceea ce comanda instructorul, fără sa-mi folosesc mintea. Aş fi fost o particulă browniană,mişunând periculos într-un univers ale cărui legi nu le cunoşteam destul.

Posted on Ianuarie 27, 2011, in Cu ochii cât cepele and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. 18 comentarii.

  1. nu sunteti facute sa conduceti si basta! cauta pe youtube „allan pease” si iti explica el mai bine de ce

  2. De-aia nici nu conducem deloc!
    Că zice Allan Pease ăla!😀

  3. Eu ştiu pe una care-a făcut şcoala, a dat sala, a luat-o din prima şi de târşă nu s-a mai dus să dea şi traseul… bani pierduţi!

  4. floru' din grădină

    @ anotimp cald şi frumos
    Nu conduceţi deloc CE ?
    @ Georgeana
    Era ” subsemnata ” ?

  5. floru,
    da, je! ştiu că-s o mare fraieră dar mi-e frică! nu pot să trec peste asta😦

  6. Redsky, de condus avem habar doar dupa ce conducem singuri. Nu cre ca -i careva care dupa ce a luat carnetul sa si stie sa conduca. Doar dupa ceva mii de km poti zice ca poti ceva😉 (si si atunci e periculos, ca te crezi sigur, dar de fapt condusul e o primejdie cam permanenta)

  7. Nici io nu suport masculii care sa-si arate potentza urla ca disperatii. Nu ca muierile is mai misto cand urla, dar parca nu o fac asa des ca unii maimutzoi.

  8. Mesieu Flor, i have a strong feeling … déjà-vu, déjà connu…

  9. Îţi spun eu , la preţul carburantului din ziua de azi , nu merită efortul condusul unei maşini , cumpără-ţi o bicicletă.

  10. @Flor
    Nu conducem nimic!
    Îi ajutăm doar din umbră pe bărbați! ;))

  11. slvc
    Si tot din umbra, avantajele…!

  12. Desi barbat, din cite-mi aduc aminte, mie nu-mi place sa sofez. Am preferat sa-i cumpar sotiei cascheta si manusi albe.😆
    Curu! S-au strecurat unele inadvertente😉 dar in mod sigur, de condus, conduc de nevoie.

  13. Deci, faza aia cu ”Apasă ambreiajul și apoi frâna!” e complet idioată. Așa m-a învățat și pe mine instructorul meu. I-a luat peștișorului aproape un an să mă dezvețe; altfel riscam să intru în mașinile din față până frânam eu elegant, fără zdruncinături.

  14. Red, sa ne spui cum a fost si „data viitoare”🙂

  15. Si eu am picat prima oara, dar la sala😀 Adevarul e ca n-am citit nimic. Viata s-a razbunat pana la urma, mi-am luat examenul a doua oara si cand ziceam ca gata, am scapat, a trebuit sa-l mai dau o data, dupa ce un taran cu dintii pusi, din pleu de-ala galben, mi-am luat carnetul😀 Deh, omul legii, organul in exercitiul functiunii, te pui cu el?😛

  16. :)) mai bine de mine ca nu am carnet :))
    INCA!

  17. Hahaha, ba suntem facute pentru condus asa cum suntem facute pt orice pe lumea asta, trebuie doar sa vrem.

  1. Pingback: Suntem săraci, dar nu fără suflet: să o ajutăm pe Eva Maria | Noaptebunacopii's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: