Cu dus-întors

Dragii mei,  de obicei prezentările ne vin de undeva, din înaltul cerului. Astăzi însă, ceaţa deasă a făcut imposibilă comunicarea cu muza. Dar cum marinarii n-au nevoie de mare prezentare (se ştie! :D), ne-am gândit să lăsăm textul să vorbească. Aşadar, în aplauzele dumneavoastră furtunoase, intră-n scenă Sailorman!!

Scris de Sailorman

Am să vă povestesc o întâmplare din lungile mele peregrinări pe ape. Ca să vedeţi că Zeul mării e uneori român.

S-a petrecut undeva în  Oceanul Indian, în largul coastelor Arabiei, într-o după-amiază de  Crăciun (că deh! nu toţi sărbătorim Crăciunul acasă, alături de cei dragi).  Admiram împreună cu un coleg siajul şi valurile de 3-4 metri ce legănau nava dintr-un bord în altul. La un moment dat, am observat o dâră de ulei pe apă, chestie care ne-a cam pus pe gânduri, deoarece asta ar fi putut înseamna o problemă tehnică,  sau -de ce nu?- efectul  cognacului consumat până în acel moment.

La o privire mai atentă,  am observat că într-adevăr sursa era la noi; nu, nu era de vină cognacul ci tava de scurgere a uleiului, care era murdară şi înfundată. Aşa că ne-am luat inima în dinţi şi, cu gândul la pedepsele uriaşe pentru poluare, am hotarât, fără să anunţăm pe nimeni, să oprim noi, „grinpicii” mărilor, blestemata aia de scurgere.  La a doua vedere, lucrurile nu mai păreau aşa de simple. Nava mică -şi, deci, puntea expusă la apă – era scăldată de valuri dintr-o parte în alta, aşa că exista neşansa să fim udaţi din cap până-n picioare;  nu că asta ne-ar fi topit, ci ne-ar fi trezit din euforia dată de licoarea arămie în care am investit totuşi ceva bănuţi… Am lăsat deci tricourile şi pantofii pe o balustradă, aliniate frumos, şi am pornit aşa minim echipaţi, dar hotărâţi, către prora, unde urma să remediem probema.

Cum însă socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, ne-am trezit luaţi de un adevărat „tată al valurilor”, care ne-a aruncat fără milă peste bord. Şi n-a dat pescăruşul din aripi de trei ori, că  zeul Neptun, în mărinimia lui, a trimis imediat un alt val care ne-a adus înapoi la bord, pentru că – nu-i aşa? – conform regulamentelor în vigoare „este interzisă părăsirea navei în timpul mersului„.

Uzi din cap până-n picioare, cu dureri de gioale şi de coaste, am reuşit în cele din urmă să oprim nenorocita aia de scurgere!  Întorşi la locul unde ne lăsasem  hainele, pantofii şi -mai ales- paharele,  am găsit un matelot filipinez, speriat la culme, care, gândind că ne-am decis să ne încheiem socotelile cu lumea asta, era gata să dea alarma. Ptiu, drace! Unii oameni pur şi simplu nu înţeleg că şi beţi fiind, simţul datoriei nu dispare la un marinar adevărat!

 

Posted on Ianuarie 12, 2011, in Buimăceli din lume luate şi înapoi la lume date and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. 24 comentarii.

  1. :)))))))))))))) ce beton!!! imi inchipui ce fata facuse ala saracul! noroc cu simtul datoriei romanesc! sau asta se activeaza doar la cei plecati peste mari si tari?

  2. Datoria e ca raia / riia ! ( uf, diacriticele !)
    Bre ! da’ matelotii nu bea rom, bea coneac, a?

  3. Mishu, matelotii e romani bre! Destupara si ei o sticla de coneac in ziua de Craciun că de romul de fiecare zi…

  4. @Sailor, adică voi admirați ”siajul şi valurile de 3-4 metri”?!
    ioi!
    BTW, ce bine că nu beți r..rom, că nu mai știe nimeni ce-i .. rom-ul!😆

  5. ( Mddeah ! ca de romu’ de fies’ce zi vi s-apleaca !!! )

    Dom’le , meseria asta de matroz e o chestie deosebita! Respect !

  6. @Mirela, doar le admiram.Mai rau e cand incepi sa le numeri.Valurile adica.Semn rau. Probleme la „mansarda”.

    Mishu, in industria asta se vorbeste despre aplicarea unei holograme pe toate bunurile transportate pe mare,ca o recunostere si semn de apreciere a ei.

  7. Sailorman !
    Stau si ma-ntreb cum naibiului se poate bea coneac din pahare pe mare ! Nu ie mai simplu din sticloantza fara intermediar?

  8. Mishu, paharele erau de fapt niste cani, mai stabile asa. Imi aduc bine aminte ca era cognac spaniol ,Fundador, si avea sticla o supapa din aia de face foarte dificil bautul direct. Nu ca n’am sti sa bem marinareste ,fara sa atingem gura sticlei!

  9. Deci nu toți marinarii e răi. Da văd că la toti le place băutura…

  10. Sailorman !
    Deci supapa aia a fost inventata d-unu de-o patzit pierderea valorosului continut, pe valuri fiind el! Parerea mea !
    Ca patzitu’ nu-i niciunu’ !

  11. Mishu, ăla de’o inventat supapa aia nu s-a gândit nici o clipă că ne ingrădeşte dreptul la comunicare? Cum mai trimitem noi mesaje într-o sticlă?

  12. Bre Didina, nu toţi marinarii e beţivi! Doar că e doriţi şi ei oleacă.

  13. sailor, da’ ce supapa aia e sudata pe sticla? se poate extrage-parerea mea🙂

  14. Red, uite, ţie am să-ţi trimit mesaj într-o sticlă. Să vedem dacă-l primeşti.

  15. Măi să fie!! Îmi sună a basm totul… Auzi la el: „zeul Neptun, în mărinimia lui, a trimis imediat un alt val care ne-a adus înapoi la bord”.😀 Măi marinare, oi fi eu Piţi, cum îi place Didinei să-mi zică, da’ proastă nu-s!

  16. Pamela,fată! Ai avut marinari in familie? Te văd pricepută in domeniu.

  17. Atita timp cit ocolesti coastele Yemenului, cred ca orice altceva poate fi considerat placut 😉

  18. Bre Buimaci!
    Ala din barca, nu-i Maga nost’ cel disparut ?

  19. Traine, da măiiii! Săracu… pluteşte în neştire undeva prin oceanul Indian şi noi credeam că e supărat pe noi! Vezi ce repede ne mai grăbim să judecăm omul??
    Marinare, ajută-ne bre să-l aducem pe Măgă înapoi!!!

  20. Dacă daţi o sticlă de cognac vă aduc şi pe sfântul Petru!

  21. Mie imi place ca ati baut cognac🙂 Desi din ala spaniol nu am baut, ca io-s fan Remy🙂

    Sailor, da’ prin triunghiul Bermudelor ai dat? (banuiesc ca nu, ca altfel erai disparut ori s-a induplecat Neptun de voi😀 )

  22. Laura, am dat si pe acolo! Da’ cum! Aseara , cand am fost in Cuba.Daca vii din Franta, musai dai pe acolo. Si mare belea am patit , ca e zona blestemata si ne-au disparut banii din portofele.In drum spre Cuba, ma’ntelegi?

  23. Adica in Cuba😀

    Dar chiar ca marinar, ai frica de triunghil asta? Ca se aud tot felul de mistere ce umbla in jurul lui!

  24. Ba chiar sint mai hotariti sa repare tot ce nu-i poti determina s-o faca nici daca-i platesti.
    Sint tare harnici oamenii la bautura.Poate ca de-aia ca fac muschi mutind paharul de pe masa la gura.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: