Monthly Archives: Ianuarie 2011

Cum vă place?

Postarea aceasta ne-a fost inspirată de Turambar, care zice că dacă te uiți la imaginea asta mai nu știu cum, vezi nu știu ce. Așa că am consultat-o pe colega noastră Didina, care, nu știm ce-a priceput ea din cererea noastră, dar de răspuns, ne-a răspuns destul de on topic. 😀

M-o luat așea mai pe departe cucoana aia cu nume lung, aia cu căldura… ”Auzi Didino, da tu cum crezi că e mai bine: mare și tare sau mică și vioaie?” Mda, drept să zâc, din partea ei mă așteptam la alte întrebări da nah, asta știe, asta cunoaște!

Deci cum îi mai bună? De unde cucului să știu, că na-m avut decât vreo… stai să număr… Mda, deci na-m avut decât vreo câteva esperiențe dea-stea.

Deci, e bine să fie numa potrivită. Adică… Ptiu drăcie, da ce subiect de gândire mio dat asta!

S-o luăm cu lojica, că la asta-s imbatabilă! (Aha, credeaț c-am oitat că de-acu o să vă țân numa-n ne-ologisme!) Pe scurt, nu-i bine să mesteci cu lingurița în hârdău, da nici cu făcălețu în țoiu de țuică, ați preceput? Iar de tare, să fie numa atâta cât un cremșniț cremvușt… La limita cu ”Ia forma da nu se-ntărește!” Da la limita aia de sus adecă.

Că tot vorbim de făcăleț. Eream de-o Sfântă Mărie la o mânăstire. Tomna cân se făcea magiunu. Pusasără pe niște pirostrii un ceaun de-ăl mare pe care îl umpluseră cu prune. Na-veam ce face, așa că am stat o vreme și l-am urmărit pe călugăru ăla cum mesteca în iel. Măiculița mea! Să vezi ce se  mai învârtoșase bietu di iel! Pe măsură ce mesteca, i se vedea din ce în ce mai bine făcălețu ăla… Nu știu, din cauză că scădea fiertura aia… Sau di la efort. Și se-nroșise ăla și i să îngroșaseră vânele gâtului de ziceai că nu mai ie mult și dă în dambla deși erea cam tinerel; și cu barbă dea-ia mătăsoasă, neagră și creață, ca… Mda, creață și neagră. Și vânos! N-am stat să văd până la capăt, că m-o loat de-o aripă Barilu și m-o dus în cameră. Cică io eream de vină, că stăteam așa… indecent pe bancă. Da, da, so creadă iel! Păi călugării eștia s-or lepădat de mult de cele lumești. Iel nu putea să vadă-n mine decât o soră, nu o fomeie răscrăcănată acolo pe bancă. Așa ie dacă te duci la mânăstire cu necucernicii. Văd numa rău în orce!

La mulţi ani şi La vară cald!

Astăzi vom vorbi despre păsărele, tăiat pâinea, tunderea ierbii-n grădină, cultivatul trifoiului, insectare şi ea. E ca şi cum te­-ai întinde în iarbă, cu capu-ntre nori şi seninul în ochi, sperând că porumbelul poştaş de deasupra prelungirii nasului tău e puţin crizat, din lipsă de solicitare, şi-n consecinţă constipat…

Tipa e dusă cu pluta, e spontană ca un comutator de vreme bună şi-şi păzeşte laptop-ul precum amazoana, borcanele de dulceaţă. Când n-are semnal şi nu poate posta, e-n stare să se suie pe casa mai înalt-a vecinei. Între timp, le trimite gânduri şi vorbe de bine tuturor celor responsabili cu ţeava de net.

E degustătoare de rânduri, ca noi: se-aşază mereu la coada mai mare. Privirile-n pantaloni scurţi, cu genunchii zdreliţi şi-ntrebările grave despre desene pe-asfalt îi umezesc irişii şi-i mângâie universul cu ploi.

Pe strada cu bloguri, o găseşti la căsuţa cu număru-ntors şugubăţ, înadins. Te primeşte cu-n zâmbet şi-apoi te pofteşte la rând.

Zâmbeşte şi-acum, dacă n-am enervat-o. Nu-i bai, că la vară e cald. Cred că asta vroia să zică, dar s-a luat cu pozele (hi, hi!)…

No ’ la mulţi ani, Melami, sau servus, vorba cronicarului! Nu ne afurisi! :)

Cele mai frumoase gânduri din partea colegilor tăi bumaici, colaboracilor şi tuturor blogerilor prieteni! Te pupăm toţi grămadă!

Single lady video

I-am văzut până acum la muncă; gândind; rezolvând problemele curente domestice… I-am urmărit antrenându-se la arte marțiale, ca să-i placem mai mult chiar decât până acum. Le-am apreciat eforturile și ne-am zis că sunt dovadă de iubire. Iată-i însă că se depășesc pe ei înșiși, dar scopul lor e nobil: pur și simplu vor să ne înnebunească complet, să ne facă dependente de ființele lor minunate.

Inventivitate – Victor

”Să te ferească Dumnezeu de prostul harnic!” zice o vorbă din bătrâni. Când prostul ăla mai poartă și uniformă, cred că nici Șeful Îl Mare nu te mai poate ajuta. 😀

Scris de Victor

Am un amic care-i instructor auto şi are o şcoală de şoferi în Măcin. Într-o zi, e oprit în Brăila de către un tablagiu de-ăla de modă veche, din generaţia Postelnicu, pentru un control de rutină. Omul se dă jos din maşină, prezintă documentele pentru control,etc. Tot “tratamentul” regulamentar. Maşina poliţaiului era trasă pe partea cealaltă a drumului. Exact între două intersecţii cu treceri de pietoni, cam la o distanţă de 200 de metri de fiecare. Cum poliţaiul nu avea staţie mobilă, îi zice amicului meu să-l urmeze la maşina poliţiei pentru a-l verifica cu ajutorul staţiei din maşină. Traversează amândoi strada, ajung acolo, garcea “îl dă prin staţie” şi primeşte răspunsul. Totul mai mult decât în regulă. Miliţianu’ se scarpină în cap, se uită la amicul meu şi-i zice:

– Bă, în bază eşti bine. Da’ io tot vreau să-ţi dau amendă. Că nu mi-am scos pârleala pe ziua de azi. Imposibil să nu te prin io cu ceva.

Amicul meu pe jumătate amuzat pe jumătate şocat:

-Hai, domnule, că nu ai cu ce să mă prinzi. M-ai verificat în bază, sunt ok, n-ai ce-mi face. Hai, dă-mi actele că mă grăbesc.

Organu’ – neînduplecat:

– Stai, mă aşa că nu ai cum să fii perfect. Trebuie să-ţi găsesc ceva. Aveai centura pusă?

– Aveam.

– Am văzut că aveai. Da’ mă gândeam că poate ai uitat.

De-odată se luminează la faţă. I s-a aprins un beculeţ:

– Gata, ştiu. Nu-ţi merg stopurile de frână.

– Merg, domnule, cum să nu meargă.

– Merg?

– Merg.

– Ia du-te şi apasă frâna să văd.

Amicu’ ăsta al meu se conformează, ca să nu mai piardă timpul cu gâlceava, sperând că după ce îi demonstrează că este “în regulament”, poliţaiul îi va da liber. Ştia cu siguranţă că stopurile îi merg, doar era maşina de la Şcoală, cu care făcea orele de condus, pusă la punct în cel mai mic detaliu. Traversează sigur pe el strada, urcă în maşină, apasă pe frână… Organul strigă de pe partea cealaltă a străzii:

– Da, mă, merg. Vino-napoi!

Traversează omul înapoi şi îl găseşe pe garcea scriind în blocul de procese verbale.

– Ce faci, domnule?

– Cum ce fac? Îţi dau amendă.

– Păi de ce? Ai zis că merg stopurile. Sunt în regulă.

– Păi maşina e în regulă. Da’ tu ai traversat prin loc nepermis. De două ori. Ţi-am zis că găsesc eu ceva să-ţi dau amendă? Hai, semnează aici!

Nu-i aşa că vă simţiţi în siguranţă cu astfel de oameni a căror unic scop este să ne protejeze de hoţii, înşelăciuni, abuzuri şi alte activităţi ilegale?

Pain video

Vă mai amintiți de eroii serialului Allie Mc Beal, cu exercițiile lor de recăpătare a încrederii în sine? De ei ne-am amintit văzând antrenamentele de forță din videoclipul următor. Băieții sunt determinați, focusați și foarte îndemânatici. Un adevărat model pentru bărbații noștri. 😀

Vrăjeli publicitare: Cine are copy-right-ul pe iubire?

Scris de coolnewz

Dacă ar fi să iei măcar un pic, un pic de tot în serios campaniile publicitare la diverse produse ai crede că lumea în care trăim e pură ca aripile de puf ale îngerilor iar noi mâncăm  iubire pe pâine. Ai crede de pildă că licoarea Coca Cola nu este o băutură carbogazoasă cu un aport nutritiv îndoielnic ci o licoare magică, pe care mama, cea mai cea fiinţă din viata ta, nu uită niciodată să ţi-o pună la masă! Nu e masă fără ciorbă da’ nici fără Cola, cum ar veni! O şi auzi pe mama: “Nu discut! Nu te ridici de la masă până nu îţi bei porţia de Cola! Să fim bine înţeleşi!” 😀

Apoi,  e sucul Granini.  Publicitarii au decretat:  fructele iubesc Granini, aţi înţeles? Aşa de tare îl iubesc încât parcă nu mai are rost nici întrebarea fundamentală pe modelul cine a fost mai întâi oul sau găina : cine a fost primul,  sucul sau fructele? De bună seamă ca sucul de vreme ce fructele iubesc sucul şi nu invers! Logic!

Am lăsat la sfârşit  serviciile financiare şi de asigurări. Şi aici dragostea îşi face de cap.  Dacă vă imaginaţi că  e vorba de bani, de mulţi bani pe care îi dai fără să ştii foarte exact cât primeşti în cele din urmă, pentru că, nu-i aşa, citez dintr-o campanie a ING: ” Nici noi nu ştim cum arată viitorul” ei bine v-aţi înşelat! Aici e vorba doar de dragoste! Punct!

Hai, ca sigur mai aveţi si voi exemple!  Băgaţi mare, chiar sunt curioasă! 🙂